Cazul acuzativ

Orice ceartă serioasă duce la vria umană de recriminare şi contra-recriminare, acel vechi joc fatal:

- tu ai spus

- nu, tu ai spus

- tu ai făcut

- nu, ai fost tu

- ştii ceva, nu sunt doar obosită, sunt foarte obosită de asta pentru că tu ai nevoie de aşa mult şi oferi aşa puţin

- aşa ţi se pare? şi dacă ţi-aş dărui un magazin întreg de pantofi nu ar fi destul

- şi ce vrei să spui cu asta?

- ştii al naibii de bine ce vreau să spun

- bine!

- bine, înseamnă că aia e

- sigur, dacă asta vrei

- eu vreau?

- asta mă faci să spun

- nu, asta aştepţi cu nerăbdare să spui demult

- termină, nu-mi mai răstălmăci cuvintele

- trebuia să-mi dau seama

- nu, eu trebuia să-mi dau seama

- bun, acum amândoi ne-am dat seama

- bine atunci

- bine