Feriţi-vă de oamenii fără vicii, deoarece prezenţa lor nu poate fi decât plictisitoare, incoloră şi fadă.
Blog despre şi cu sertarele din mintea mea
28 May 2011
25 May 2011
Tower of Babel
24 May 2011
Tonul metalic
Unde mai există frumuseţe?
Thomas Mann a surprins frumuseţea într-o poveste despre moarte. A scris, cum s-a auzit un ton mat, clar şi metalic. Astfel el a creat liniştea, pentru că după sunetul unui inel, de exemplu, căzând pe marmură urmează o linişte ''de mormânt''. A creat liniştea pentru a face ''frumuseţea acustică'', cum spune Milan Kundera, ''iar ca frumuseţea să fie perceptibilă, are nevoie de un minim de linişte''.
Frumuseţea a dispărut, deoarece nu mai există linişte. Există doar zgomotul - zgomotul cuvintelor, zgomotul maşinilor, zgomotul muzicii - în care trăim în fiecare zi. A dispărut complet. A mai rămas doar cuvântul care o desemnează, dar şi el începe să-şi piardă din semnificaţie.
Zgomotul maşinilor şi al muzicii poate fi redus seminificativ pentru a descoperi liniştea. Dar cum reduci zgomotul cuvintelor? Oamenii vin şi vorbesc despre ei, fiecare povesteşte cum a mâncat, cum a dormit, cum şi-a trăit copilăria, cum s-a distrat, cum s-a îmbolnăvit, cum s-a însănătoşit, cum a avut orgasm, cum a visat. Şi vin şi sunt agresivi pentru că vor să se descarce. Şi dacă te izolezi de cuvintele altora, cum rămâne cu cuvintele din mintea ta? Cum vei mai descoperi liniştea şi frumuseţea?
17 May 2011
21
Are you mad 'cause I'm askin' 21 questions?
I'll ask 21 questions and they all about us.
I'm 21 and I'm already hazy,
What am I gonna do?
10 May 2011
Bunici
5 May 2011
Define normal

Era o persoană foarte egoistă. Nu numai că se gândea doar la persoana ei, dar toate subiectele de discuţie erau despre ea. Orice poveste ajungea în final la ea. Oricine începea o discuţie cu ''Am fost acolo şi am făcut aia şi aia ...'' era întrerupt de către ea cu ''Da, dar când am fost eu acolo, am făcut cealaltă ...'' Dacă începeai cu ''Să vezi ce am păţit ...'', pe la jumătate începea ea să spună ce a păţit în cu totul alt context.
Sunt multe persoane de acest gen şi pe unele le poţi accepta, dar ea nici măcar nu asculta ce vorbeşti. Îţi cerea sfatul, dar nici nu apucai să îl dai că vorbea despre altceva. Iar dacă reuşeai totuşi să o sfătuieşti, răspundea cu ''Da, am înţeles'' şi acţiona contrar spuselor tale.
Mult timp s-au gândit prietenii şi familia ei la o soluţie. Aşa că i-au făcut cadou un câine. Acum nu mai vorbea doar despre ea, ci despre câine. Astfel a cunoscut un iubitor de câini şi a început să vorbească numai despre iubitul ei. În cele din urmă a avut un copil şi toate au revenit la normal pentru că acum vorbea doar despre copilul ei ... şi asta era normal ...
Subscribe to:
Posts (Atom)

