Era o persoană foarte egoistă. Nu numai că se gândea doar la persoana ei, dar toate subiectele de discuţie erau despre ea. Orice poveste ajungea în final la ea. Oricine începea o discuţie cu ''Am fost acolo şi am făcut aia şi aia ...'' era întrerupt de către ea cu ''Da, dar când am fost eu acolo, am făcut cealaltă ...'' Dacă începeai cu ''Să vezi ce am păţit ...'', pe la jumătate începea ea să spună ce a păţit în cu totul alt context.
Sunt multe persoane de acest gen şi pe unele le poţi accepta, dar ea nici măcar nu asculta ce vorbeşti. Îţi cerea sfatul, dar nici nu apucai să îl dai că vorbea despre altceva. Iar dacă reuşeai totuşi să o sfătuieşti, răspundea cu ''Da, am înţeles'' şi acţiona contrar spuselor tale.
Mult timp s-au gândit prietenii şi familia ei la o soluţie. Aşa că i-au făcut cadou un câine. Acum nu mai vorbea doar despre ea, ci despre câine. Astfel a cunoscut un iubitor de câini şi a început să vorbească numai despre iubitul ei. În cele din urmă a avut un copil şi toate au revenit la normal pentru că acum vorbea doar despre copilul ei ... şi asta era normal ...
0 voci/e:
Post a Comment