L-am găsit! L-am găsit pe
Mozart!
Da, am căutat de mult statuia lui
Mozart. Statuia aia care apare peste tot.
Nu am căutat pe internet, mi-am zis că am s-o găsesc cumva, cândva.
Am întrebat lumea, nimic. Au spus că e în Stadtpark, dar acolo e
Strauss (da, şi statuia aia e cunoscută, dar eu îl vroiam pe
Wolfgang).
Şi azi m-am dus pe la Biblioteca Naţională şi am văzut că în spatele ei este o grădină superbă (
Burggarten). Aşa că m-am dus şi ... am văzut statuia şi ... m-am înveselit. Desigur că un nene cânta, de data asta nu la un acordeon, ci la flaut operele lui
Mozart. Erau toate condiţiile să iei o pauză şi să savurezi momentul. Să iei loc pe bancuţe şi să citeşti.
Am văzut şi monumentul lui
Franz Joseph I, acum citesc pe internet că se pare să fie una din cele două statui ale lui din Viena. A doua fiind cea de la
Albertina.
Când ieşi din acel parculeţ ajungi pe Goethegasse care se află faţă-n faţă cu Schillerplatz. Fiecare cu statuia respectivului. Cei doi scriitori vor rămâne pentru totdeauna să se uite unul la celălalt.
Goethe masiv aşezat într-un fotoliu,
Schiller în picioare pe un soclu mai complex. Stând între cei doi, care ne-au marcat tuturor liceul, mi-am adus surprinzător aminte de profa de germană. Nu-i de bine!
Mai sunt atatea de văzut, abia aştept să mai descopăr.
