Neînţelegere

Când nu mai ai ce spune atunci

Cu priviri începi s-arunci.

Mereu ar fi de-adăugat

Un cuvânt uşor uitat.

Văd lumea cum se-nvârte

În jurul meu, se simte.

Plec ...

Nu ştiu încotro să mă îndrept.

Am pierdut din vremea rămasă

Şi ultimul tren spre casă.

Dă-mi explicaţii ...

Nu-mi da de ales!

La margine

Ştiu că nu ar trebui să şed şi să citesc despre Dostoievski, nein, ar trebui să umblu până mi se imprimă eticheta sandalelor pe talpă.

Dar e linişte aici, la marginea unui cimitir.

Oameni cu stropitori vin să-şi petreacă o după-amiază frumoasă cu cei ce nu mai sunt.

Liniştea e tulburată de un singur cuvânt: Scheiße!!

Nu merge nicidecum cu atmosfera de afară sau din carte.

(Poate pentru că era in germană)

A trecut ceva timp

Şi ce?

Am venit şi am plecat. Am iubit şi m-am certat.

Când eşti tânăr, te enervează tot ce e în jurul tău. Patria te scoate din sărite, pentru că ţi se pare învechită şi stătută. Vrei să cunoşti noi orizonturi şi noi idei. Îţi inchipui că în ţări ca Franţa, Germania sau Anglia (bine, şi Austria) vei găsi viitorul pe care propria ta ţara e incapabilă să ţi-l ofere. Oare cu trecerea timpului îmi voi schimba părerea?

Dogoare.

În aşternuturile curate mă simt murdară. Îmi lipesc fruntea de cearşaf. Simt, abia perceptibil, mirosul lui.

Nu mă pot deplasa. Parcă am o pereche de genunchi la fiecare picior. Mă dezechilibrez şi cad ... te aştept ca pe un Red Bull să-mi dai aripi.

Nimic

Ce puteam să răspund? Viaţa îmi promitea puţin şi nu-mi dădea nimic. Nu pot aştepta bogăţie, nici succes la studii, pentru că de la început apucasem pe un drum îngust şi mediocru.

Nu-mi rămâne decât cugetarea. Dar gândirea s-a izbit de viaţa fără carnavaluri.

Pentru orice dorinţă un refuz, pentru orice aspiraţie o dezamăgire, pentru orice strofocare o palmă.

Nimicul travestit în fel şi chip!

"Viaţa, pentru fi suportabilă, trebuie trăită din plin." (Giovanni Papini)

Aşteaptă

Aşteaptă răsăritul

Ca să porneşti

Spre tărâmuri lumeşti.

N-ai să greşeşti.

Aşteaptă umbra.

Înseamnă că-i senin.

Nu arunca cu venin

Spre bunul puţin.

Aşteaptă apusul

Să mă visezi

Când înnoptezi

C-ai să mă vezi.

Aşteaptă-mă pe mine.

Pe drumuri mă-ndrept

Cu aer rece în piept,

Să nu mai aştept ...

Soundtrack of my life

E tare senzaţia aia când eşti cu muzică în căşti şi ţi se pare că melodia pe care tocmai o asculţi se potriveşte cu ceea ce faci ... e ca şi coloana sonoră din viaţa ta, din filmul care ar putea fi făcut după viaţa ta.
Şi stai în metrou şi citeşti Hesse cu MP3-ul în urechi (da, nu ai încă iPod). Încep melodii din soundtrack-ul de la P.S. I love you şi atunci te simţi ca în scenele alea în care ea stă tristă în metrou şi afară plouă şi îşi aminteşte de el şi invers.
Şi ieşi în ploaie şi începe o melodie drum and bass ...oa, ai şi uitat cum sună! Şi grăbeşti pasul pe ritm. Îţi doreşti să continue cu melodii ok că e pe shuffle şi nu vrei să te opreşti în ploaie să schimbi piesa. Şi eşti surprins că se întâmplă aşa cum vrei. Şi mai dansezi, mai cânţi pe stradă.
Binenţeles că te pierzi într-un parc în care nu ai mai fost niciodată şi în care nu e nimeni ... că plouă. “Da mă, plouă!” realizezi tu ... dar acum te doare la bascheţi pentru că ai Lass mich dein Pirat sein în urechi şi numa tu ştii ce înseamnă asta ...


P.S. I love you

Fotorealist cu un pix BIC

Poate ştiţi desenele lui, poate nu, dar ce face tipul ăsta e impresionant. Îl cheama Juan Francisco Casas şi realizează aceste desene "fotorealiste" doar cu umilele pixuri BIC. Se inspiră din pozele proprii făcute prietenilor şi le transformă în desene de peste 3 metri. Amazing!

Întocmai

Toate tabelele de valori s-au risipit în zvârcolirile mele lăuntrice; toate speranţele şi-au pierdut culoarea în întuneric; ancorele posibile de salvare sunt doar nişte cârlige care mă ţin legată de pământ.
Şi totuşi, în faţa acestui spectacol înspăimântător, nu-mi întorc faţa, nici nu dau înapoi. Tot ce voi face va fi inutil, dar tocmai pentru aceasta mă simt atrasă s-o fac.

Toţi oamenii caută o recompensă, o plată pentru ceea ce fac. Chiar şi faptele care par mai spirituale - acte de creaţie, acte de credinţă, de iubire - îşi aşteaptă evaluarea, cer să fie plătite (mai curând sau mai târziu). Nimeni nu face ceva pentru nimic. Chiar şi religiile, chiar şi artele, chiar şi filosofiile sunt întemeiate pe câştig. Operele umane sunt poliţe care vor să fie plătite. Scadenţa va fi mai lungă sau mai scurtă, dar ziua socotelilor tot vine odată.

Pardys in da Kabine san da ollaletzte Schrei

Noul hit austriac cantat de toti peste tot.
Pentru cei care vor sa studieze in Austria si pentru cei care vor sa stie cum sunt austriecii si ce limba mirifica au: Check it out! And think about it! :)

",Kabinenparty‘ hat aber einen intelligenteren, witzigeren Text als die Songs der nördlichen Nachbarn", ist auch Musikexperte Gustav Götz begeistert. =))

Voinţă

Un surâs de-al tău, o bătaie mai puternică a inimii tale, o privire de-a ta, cuprinzătoare şi fericită, un vis neliniştit de-al tău ar fi pentru mine daruri mai plăcute şi mai de preţ decât orice trăncăneală papagalicească şi decât toate coroniţele de hârtie aurită. N-am nevoie de aplauze, de gălăgie, de guri căscate, de laude forţate şi linguşiri invidioase.

Mai simt în mine o mare poftă de viaţă. Nu vreau să mor. Chiar de-aş trăi suspendată în gol, fără nici o susţinere de sus, fără nici un spătar, fără cârje - numai să mai trăiesc în adevăratul sens al cuvântului, să mai trăiesc mulţi ani până voi fi în stare să-mi dobândesc bucata mea de pâine în cuptorul lumii.